Diferente

Care este diferența dintre arbitraj și instanța de drept comun?

Arbitrajul este reglementat ca o alternativă la justiţia clasică oferită de instanţele de judecată.

Arbitrajul se realizează prin arbitri, care sunt investiți de părţi cu puterea de a soluţiona un litigiu şi de a pronunţa o hotărâre arbitrală definitivă şi obligatorie pentru acestea. În cazul justiţiei clasice, partea care judecă litigiul este numită judecător.

Dosarele sunt repartizate judecătorilor în mod aleatoriu prin intermediul unui program de calculator. În cazul arbitrajului, arbitrul este ales de părţile litigante din rândul celor cu pregătire în domeniul vizat de procesul arbitral în cauză.

Justiţia clasică este reprezentată de instanţele de judecată şi este o justiţie statală cu reguli şi norme clare de procedură, în acelaşi timp greoaie, care consumă timp şi bani, iar rezultatul veşnic nemulţumeşte una din părţi.

Arbitrajul este o justiţie privată în care părţile îşi impun de la început voinţa prin nominalizarea arbitrilor, stabilirea locului arbitrajului şi a regulilor de procedură arbitrală.

Sălile de judecată sunt permanent aglomerate şi părțile aşteaptă uneori cu orele până la strigarea cauzei. Arbitrajul se desfăşoară într-o ambianţă corespunzătoare, cu ore prestabilite, într-un spirit de parteneriat de natură să menţină continuarea relaţiilor de afaceri.

Procedura arbitrală cunoaşte o singură cale excepţională de atac, acţiunea în anulare. În procedura de drept comun există căile ordinare şi cele extraordinare de atac, care presupun termene pentru exercitarea lor, condiţii şi motive ce pot fi invocate, ceea ce face ca litigiul să fie judecat într-o perioadă mai mare de timp.